RESURSE

Studiul privind potenţialul utilizării surselor regenerabile de energie în România în vederea realizării de investiţii

Potenţialul de exploatare anual cel mai ridicat în România este pentru biomasă, dublu faţă de celelalte surse, urmat de energia hidro, energia eoliană şi energia solară. Până în prezent cele mai mult investiţii se realizează în energia eoliană şi hidro şi mai puţine în solară şi biomasă. Conform Consiliului Concurenţei cea mai bună Rată internă de rentabilitate (RIR) se înregistrează la energia solară, biomasă şi biogaz iar costurile anuale unitare actualizate/cheltuieli specifice actualizate cele mai mare se regăsesc la energia solară şi hidro.

	Instalaţii eoliene noi	Instalaţii eoliene reutilizate	Centrale hidro noi PI <=10 MW	Centrale hidro retehnologizate PI <=10 MW	Centrale hidro vechi PI<=10 MW	Biomasă cogenerare	Biomasă reziduuri	Biomasă culturi energetice	Gaz de fermentare	Solar
RIR%	10,9	9,9	10,2	10,3	2,1	10,5	10,6	11,3	11,8	11,6
Cost unitar actualizat egalizat (EUR/MWh)	104,3	100,2	184,0	114,5	53,4	156,1	136,5	181,3	84,0	306,1

Analizând raportul dintre total venituri actualizate şi total cheltuieli actualizate într-o investiţie, cei mai importanţi indicatori sunt Rata internă de rentabilitate (RIR) şi Rentabilitatea investiţiei (ROI). Astfel valoarea cea mai bună a RIR se înregistrează la energia solară unde costul unitar actualizat este cel mai ridicat, urmat de gaz fermentat şi biomasă, cu alte cuvine în sursele regenerabile în care s-a investit cel mai puţin. Cea mai scăzută RIR s-a apare la centralele hidro vechi, deoarece nu sunt retehnologizate şi nici incluse în schema de promovare reglementată prin Legea 220/2008.

Studiu privind diferenţa între mecanismul cotelor obligatorii implementat în România şi mecanismul „feed in tariffs”

În România piaţa energiei din surse regenerabile (E-RES) este susţinută prin intervenţionism direct pe latura ofertei, prin sistemul de cote obligatorii de achiziţie a certificatelor verzi (instrument financiar). Statul nu finanţează din bani publici piaţa de energie din resurse regenerabile care înseamnă implicit şi consum de energie din surse regenerabile, conform Legii nr.220/2008 si OUG nr.88/2011. Prin urmare, nu se plăteşte o subvenţie directa. Toate costurile sunt transferate la consumator, având în vedere că furnizorii sunt obligaţi să cumpere o cotă de energie produsă. Un mecanism similar cu cel din România este utilizat în Italia, Marea Britanie, Polonia, Suedia, Belgia. Majoritatea statelor UE au adoptat mecanismul „feed in tariffs” (sistemul de preţuri fixe/preţ stabil pentru RES). Există totuşi diferenţe între cele două mecanisme, după cum urmează:

Mecanismul cotelor obligatorii

Mecanismul feed in tariffs

• Instrumentul se bazează pe cantitate produsă şi livrată; • Se practică preţul minim pentru protecţia producătorilor şi preţ maxim pentru protecţia consumatorului, deşi în România s-a aplicat preţ maxim la certificatele verzi; • O parte din energia produsă este vândută pe piaţa reglementată, cealaltă parte pe piaţa liberă; • Se stimulează cantitatea de energie; • Stimulează investiţiile în tehnologii mai înalte comparativ cu „Feed in tariffs” dacă sistemul cotelor se menţine o perioadă mai lungă de timp; • Influenţează investiţiile; • Favorizează producătorii în primii ani de existenţă şi consumatorii după expirarea perioadei de acordare a certificatelor verzi; • Competiţia este limitată la producţia vândută pe piaţa liberă; • Nu protejează investiţiile pe termen lung , ci le oferă competiţie după trecerea termenului de acordare a certificatelor; • Sunt încurajate investiţiile în capacităţi de producţie mici.

• Instrumentul se bazează pe preţ fix; • Stimulează oferta în mai mare măsură decât sistemul cotelor obligatorii întrucât preţul de achiziţie este fix în funcţie de sursa regenerabilă utilizată şi cantitatea produsă; • Dacă preţul fix este scăzut sau mediu poate stimula utilizarea unor tehnologii medii, ţinând cont de costuri; • Dacă preţul fix se stabileşte diferenţiat în raport cu sursa regenerabilă, atunci dispar barierele tehnologice; • Preţul fix elimină competiţia; • Încurajează contractele pe termen lung pentru a proteja investiţiile;

Deşi cele două mecanisme au şi puncte comune dar şi diferenţe, nu există încă nici un studiu care să arate dacă un mecanism prezintă un avantaj mai mare comparativ cu celălalt.

Radiaţia solară în România